Dacă spun și cer cu putere ce îmi doresc, înseamnă că sunt egoistă sau răsfățată?

Depinde!
Depinde de ce asocieri ai la nivel subconștient.

Am avut astăzi o discuție cu una din clientele mele și îmi spunea cât de greu îi este să se gândească la ea și la nevoile ei.
„Mă încearcă un sentiment de vinovăție că nu fac suficient pentru ceilalți dacă mă aleg pe mine.”
„Mă simt vinovată când spun ce îmi doresc și eu – timp împreună cu soțul meu, atenție, afecțiune, comunicare –, ca și cum nevoile mele sunt copilărești pe lângă nevoile mamei lui sau ale familiei extinse.”

Am convenit împreună să facă câteva lucruri simple pentru ea, care îi aduc liniște și îi fac bine: să își spună că a făcut suficient și că nevoile ei sunt la fel de importante ca ale lor, să iasă la o plimbare conștientă în fiecare zi și să facă o meditație.

Și răspunsul ei m-a surprins: „Dar asta nu înseamnă că sunt răsfățată, nu?”.

Am simțit sinceritate și inocență în vocea ei, împletite cu vinovăția de care vorbea.
Am întrebat-o apoi dacă are o persoană în minte pe care ar cataloga-o ca fiind răsfățată. Mi-a zis că da.

„Ce din comportamentul acelei persoane o face să fie, în viziunea ta, răsfățată?”

Răspunsul ei a fost: „Nu-i este teamă să ceară ce vrea și are nevoie. Cere prea mult.”

După câteva secunde de gândire, îmi spune: „De fapt, dacă stau să mă gândesc, nu cere prea mult, doar spune ce își dorește, ferm.”

Așadar, răspunsul la întrebarea inițială este: depinde cu ce asociezi tu acele cuvinte.
Uneori, când spunem că vrem să ne punem pe primul loc, fugim de umbra a ce înseamnă pentru noi asta. Egoism, răsfăț, narcisism, insensibilitate etc. Și dacă îți poți da seama cum NU vrei să fii atunci când te alegi pe tine, vei ști ce asocieri mentale ai.
Până când nu le dizolvi, transformi, eliberezi, nu vei putea face schimbarea, că mintea ta nu te va lăsa.